Este dificil de evaluat impactul pandemiei de COVID-19. Millioane de oameni s-au îmbolnăvit, inegalitatea s-a accentuat, economiile și serviciile sanitare au fost date peste cap, iar capacitatea de cooperare a comunității internaționale a fost greu încercată.
În timp ce ne luptăm să punem capăt pandemiei – ce metode sunt mai eficiente, cum să le aplicăm just –, mișcări îndreptate împotriva acestor eforturi au apărut peste tot în lume. Alimentată adesea de zvonuri, dezinformare și teorii ale conspirației, opoziția față de măsurile menite să combată coronavirusul a sporit, pornind de la periferia societății și apropiindu-se din ce în mai mult de miezul ei. Aceste mișcări au avut impact nu numai asupra sănătății publice. Ele au încurajat extremismul, abordările negaționiste și scepticismul față de știință. Au condus la și mai mult antisemitism. Au afectat încrederea în instituțiile democratice și în experții pe care ne bazăm. Și au folosit distorsionarea Holocaustului ca să-și atingă scopurile.
Steaua galbenă COVID-19: un exemplu larg-răspândit de DISTORSIONARE a holocaustului
Unul dintre cele mai răspândite exemple de distorsionare a Holocaustului, în cadrul demonstrațiilor împotriva metodelor de combatere a coronavirusului, este deturnarea sensului stelei galbene. Naziștii i-au forțat pe evrei să poarte ecusoane, adesea în formă de stea galbenă, pentru a-i marca, izola și hărțui. Evreii prinși că nu o purtau puteau fi amendați, arestați sau împușcați.
Până de curând, se puteau cumpăra de pe Amazon stele galbene pe care scria: „Nevaccinat“ – adeseori cu litere care imitau scrierea ebraică. Demonstranții se folosesc în continuare de simbol, pentru a se victimiza și a-și prezenta guvernele drept regimuri care-i oprimă. „Oamenii compară evenimentele contemporane cu Holocaustul, ca să atragă atenția asupra cauzei lor, care nu are nimic de-a face cu istoria Holocaustului“, afirmă dr. Juliane Wetzel, președinta Comisiei de Antisemitism și Negare a Holocaustului din cadrul Alianței Internaționale pentru Rememorarea Holocaustului. Asemenea comparații sunt mai mult decât nepotrivite – sunt dăunătoare.
Efectele dăunătoare ale stelei galbene covid-19
Falsa comparație denaturează rolul ecusonului în persecutarea și uciderea evreilor europeni. Ea insultă victimele și bagatelizează această istorie, provocând o înțelegere deformată a Holocaustului și a impactului antisemitismului. Stelele galbene COVID-19 pun semnul egalității între neplăcerile de astăzi și suferințele provocate de Holocaust, între guvernele democratice și regimul nazist. Ele îi încurajează pe oameni să nu mai creadă în sfaturile experților și ale instituțiilor democratice. Această neîncredere devine foarte nocivă, când oamenii refuză să respecte măsurile care-i protejează pe ei și pe ceilalți de COVID-19, de boală și de moarte.
Distorsionarea îi face pe oameni mai receptivi la teoriile conspirației și la ideile radicale, facilitând prezentarea unor neadevăruri drept realități. „Efectul distorsionării Holocaustului este acela că împinge limitele a ceea ce se poate spune“, afirmă dr. Wetzel. „Pericolul este ca stereotipurile antisemite să se strecoare mult mai ușor în bagajul principal de idei.“ Istoria ne-a arătat ce se poate întâmpla, când antisemitismul devine ceva normal.
Deși exprimarea dezacordului este o parte importantă a oricărei democrații, tendința de a purta stele galbene la demonstrații poate avea consecințe grave. Stelele galbene COVID-19 distorionează Holocaustul și sunt nocive pentru democrațiile noastre, alimentând radicalizarea și extremismul acestor demonstrații.
E de datoria noastră să ne ridicăm împotriva distorsionării Holocaustului, online sau offline, intenționat sau nu.
Răspândește vestea. #ProtejeazăFaptele #SpuneNuDistorsionării
Punctele de vedere exprimate de contribuitorii individuali la acest blog nu reflectă în mod necesar opiniile Consiliul Europei, ale Comisiei Europene, ale Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, ale Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), ale Organizației Națiunilor Unite, ale UNESCO sau ale oficialilor statelor membre ale Consiliul Europei, ale Comisiei Europene, ale IHRA, ale Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), ale Organizației Națiunilor Unite și ale UNESCO.